Îndrumări pentru redactarea articolelor și recenziilor

Generalități

Revista Verbum (serie nouă) publică articole de teologie și din domenii și discipline înrudite.

Articolele se redactează în limba română, în limba engleză sau altă limbă de circulație internațională.

Dimensiunile articolului trebuie să fie între 20 000 și 80 000 semne, inclusiv spațiile, notele de subsol, rezumatul și cuvintele-cheie.

Fișierul trebuie să fie în format .doc, .rtf sau .odf și va fi trimis prin e-mail la adresa redacției (wilhelm.tauwinkl@g.unibuc.ro).

Structura articolelor

După titlul articolului și numele autorului, urmează un rezumat rezumat în limba engleză, de maxim 600 semne. Acesta va fi însoțit de câteva cuvinte-cheie, de asemenea în limba engleză. În prima notă de subsol a articolului se va indica afilierea autorului, cuprinzând denumirea completă a universității sau instituției respective, precum și adresa de e-mail a acestuia.

Articolele nu conțin bibliografie. La prima citare a unui text se indică în nota de subsol toate informațiile bibliografice referitoare la acesta (v. mai jos).

Formatarea textului

Textele trebuie formatate cât mai puțin posibil, lăsând neschimbate setările implicite din MS Word, Open Office sau orice alt procesor de text folosit. În special, sunt de evitat cu desăvârșire comanda TAB și spațiile succesive pentru aliniate sau pentru centrarea și alinierea textului. Tabelele și graficele trebuie evitate; dacă sunt neapărat necesare, se va lua legătura cu redacția pentru alte precizări.

 Titlurile și subtitlurile capitolelor pot fi evidențiate folosind diferite stiluri predefinite ale procesorului de text (Heading 1, Heading 2 etc.). Dacă nu este posibil, ele se marchează lăsând rânduri libere înainte și după titlu, eventual folosind o numerotare care să indice nivelul subtitlului (1., 1.1., 1.1.1. etc.).

Evidențierea unor termeni în text se face folosind caractere cursive, ca și în cazul termenilor în limbi străine. Nu se folosesc caractere subliniate sau aldine („bold“).

Cuvintele în limba greacă se scriu fie transliterate și cursiv, fie cu caractere grecești (drepte), cu spirite și accente. Nu se acceptă scrierea cu caractere grecești fără spirite și accente (cu excepția cazului în care se citează manuscrise ce nu conțin diacritice). Se recomandă folosirea fontelor Unicode ce conțin și caractere grecești. Dacă acest lucru nu e posibil, autorul va trimite redacției, o dată cu articolul, fontul grecesc folosit.

În cazul altor limbi care nu folosesc alfabetul latin, termenii pot fi redați prin transliterare sau în alfabetul original. În cazul limbilor semitice, textul poate fi vocalizat sau nu; se recomandă folosirea fontelor Unicode ce conțin și caractere din astfel de limbi; dacă nu este posibil, autorul va trimite redacției fontul folosit.

Citatele se dau în ghilimele duble (tip 99-66). Citatele în citat se dau cu ghilimele franțuzești (« … »); dacă și în cadrul citatului în citat mai intervine încă un citat (lucru care, de altfel, ar trebui evitat, pe cât posibil), acesta se dă în ghilimele simple (tip 6-9). La articolele în limbi străine, se folosesc ghilimelele uzuale în aceste limbi. Dacă întregul citat este într-o limbă străină — așadar este redat cursiv — acesta nu se mai trece între ghilimele.

Citatele mai lungi de trei rânduri se dau în paragraf separat, retras de la margine, fără ghilimele, ca în exemplul de față. MS Word și Open Office au stiluri predefinite pentru astfel de citate, de ex. „Quotations“ sau „Indent normal“ și se recomandă folosirea acestora.

Trimiteri bibliografice în note de subsol

Trimiterile biblice se dau în text, în paranteze, folosind prescurtările cărților biblice, capitolul și versetele, cu cifre arabe, de forma: Mc 1, 1-3. Dacă articolul e scrisă într-o limbă străină, se folosesc prescurtările și forma uzuală în limba respectivă (de ex., în engleză: Mk 1:1-3).

Toate celelalte trimiteri bibliografice se dau în notele de subsol; nu apare bibliografie la sfârșitul articolului. Trimiterile se dau după modelul de mai jos.

Prima citare a unei lucrări:

Volum:  Jean‑Luc Marion, Le visible et le révélé, Cerf, Paris 2005, 141‑142.

Volum în ediție ulterioară: Karl Marx, Selected Writings, ed. David McLellan, Oxford University Press, Oxford 20002, 97.

Volum în colecție sau serie:   Heinz Schürmann, Das Lukasevangelium (Herders theologischer Kommentar zum Neuen Testament 3) Herder, Freiburg 1969, 33-34.

Articol în revistă: Étienne Gilson, „Pourquoi saint Thomas a critiqué saint Augustin“, Archives d’histoire doctrinale et littéraire du Moyen âge 1 (1926) 5-127, aici 54.

Articol în volum colectiv:   Brendan Purcell, „Foundations for a Judgment of the Holocaust: Etty Hillesum’s Standard of Humanity“, în Klaas Smelik – Ria van den Brandt – Meins G. S. Coetsier (edd.) Spirituality in the Writings of Etty Hillesum: Proceedings of the Etty Hillesum Conference at Ghent University, November 2008 (Supplements to the Journal of Jewish Thought and Philosophy), Brill, Leiden – Boston (MA) 2011, 125‑146, aici 134.

Lucrare în mai multe volume:  Ulrich Luz, Das Evangelium nach Matthäus (4 vol.), Vluyn, Neukirchen 1985-2002, vol. 1, 33-34.

Articol în dicționar:  André Barucq – Pierre Grelot, „Înțelepciune“, în Xavier Léon-Dufour (ed.), Vocabular de teologie biblică, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, 2001, 325-330, aici 329.

Volum cu mai mult de 3 autori: * * *, Atti dei Convegno di Studi su aspetti e problemi della critica dantesca, De Luca, Roma 1967.

Texte antice și medievale: Augustin, In Ev. Io. Tract. VI, 1.

Operele Sf. Toma de Aquino: Toma de Aquino, Super Sent., lib. 1 d. 8 q. 1 a. 1 ad 4. (cu prescurtările uzuale folosite pe www.corpusthomisticum.org)

Sursele electronice fără DOI: Andrew Flachs, „Food for thought: The social impact of community gardens in the Greater Cleveland Area”, Electronic Green Journal, 30 (2010). https://escholarship.org/uc/item/6bh7j4z4

Sursele electronice cu DOI: Nathan William Bailey, „Evolutionary models of extended phenotypes”, Trends in Ecology & Evolution, 27(3/2012), 561-569. https://doi.org/10.1037/rev0000126

Citări ulterioare:

Volum:  Marion, Le visible, 142.

Volum în colecție sau serie:  Schürmann, Das Lukasevangelium, 32.

Articol în revistă:  Gilson, „Pourquoi saint Thomas“, 99.

Articol în volum colectiv:  Purcell, „Foundations“, 125.

Lucrare în mai multe volume:  Luz, Das Evangelium nach Matthäus, 36.

Articol în dicționar: Barucq – Grelot, „Înțelepciune“, 330.

Îndrumări pentru redactarea recenziilor

Recenziile se scriu în limba română, cu ortografia nouă. Dimensiunea recenziilor trebuie să fie între 3 000 și 6 000 semne (inclusiv spațiile). Fișierul trebuie să fie în format .doc, .rtf sau .odf și se trimite prin e-mail la adresa redacției.

Titlul recenziei va cuprinde datele complete ale publicației: Autor(i)/editor(i), titlu, subtitlu, numele colecției și numărul, editura, locul, anul, paginația, prețul, ISBN.

Recenziile nu trebuie să conțină note de subsol; referințele la text se dau prin numere de pagină în paranteze.

La sfârșitul recenziei se trece numele autorului acesteia, urmat de localitatea de domiciliu.